skip to content

Ce au fost boierii mari in Tara Romaneasca?

Ce au fost boierii mari in Tara Romaneasca? from Neagu Djuvara
Saga Gradistenilor

Price per copy:
Lei 46 / € 15,50
incl. VAT: 5% (Lei) / 7% (EUR)
plus Delivery fees

Orderable

Category: Bücher
Pages / Format: 360 S.; Softcover/Paperback
Edit year: 2011
Publishing House: Humanitas
Language: Rumänisch
ISBN: 9789735029159

Neagu Djuvara (n. 18 august 1916), fiul Tincai Gradisteanu si al lui Marcel Djuvara, nu a ales întâmplator subiectul cartii sale: este ultimul descendent, pe linie materna, al unui neam boieresc important care a dat tarii membri în elita politica cu ajutorul careia domnii pamânteni au domnit în Tara Româneasca, iar pe linie paterna, al unui alt neam de boieri, aromâni la origine, stabiliti în principate la sfârsitul veacului al XVIII-lea, care a dat si el tarii politicieni, diplomati, medici, profesori universitari. O demonstratie în raspar cu imaginea cultivata de regimul nivelator din ultimii 50 de ani, care a negat vehement rolul aristocratiei în complexa structura sociala, politica si culturala a principatelor române. Ce au fost "boierii mari" în Tara Româneasca. Saga Gradistenilor este o cercetare asupra unei familii boieresti si, în fapt, un volum ce priveste istoria institutiilor politice românesti premoderne. Fara tagada, asa cum reiese din minunata demonstratie a autorului, istoria boierimii române atinge încontinuu istoria politica a principatelor, deoarece marea boierime a jucat un rol foarte însemnat - ba chiar dominant în guvernarea tarii, dinainte de „descalecatori" si pâna la nasterea României moderne. Vom descoperi în ce fel marile familii boieresti si-au dobândit sau si-au pierdut mosiile si, odata cu averile, privilegiile politice si dregatoriile înalte. Cum au fost rând pe rând si mai mult sau mai putin constient, agentii aproape exclusivi a trei influente straine, determinante în domeniul culturii: cea slavona, în primele timpuri ale Evului nostru Mediu, cea greaca, apoi turco-fanariota, în secolele XVII-XVIII, la urma cea franceza în secolul al XIX-lea si începutul celui de al XX-lea. Cum au încheiat aliante de familie, puternic marcate de endogamie, pentru a conserva rangurile si din nou averile. Cum femeile, adesea aprige, au jucat un rol însemnat în transmiterea numelui. Cum ei, boierii, au fost promotorii modernizarii României ca revolutionari, reformatori, oameni politici. Cum, catre sfârsitul veacului al XIX-lea, când sarcina guvernarii României este preluata de burghezia nationala, neamul Gradistenilor se stinge în dureri: moarte timpurie, sinucideri, copii din flori, alienatie mentala. Neagu Djuvara, pare-se ultimul Gradistean, ofera un capitol inedit de ilustratii, facsmilie, arbori genealogici, tabele de ascendenti, indici de familii înrudite. S-ar parea ca, potrivit uneia dintre genealogii, nepoata sa reia saga familiei Gradisteanu, casatorindu-se cu un alt descendent al unei alte ramuri a Gradistenilor!

Similar items that might interest you: