Istoria primelor cai ferate din sistemul feroviar al României. von Ionel Bota
Oravita – Bazias, 1854; Oravita – Anina, 1863

Kategorie: Bücher
Seiten / Format: 60 S.; Broschiert
Erscheinungsjahr: 2024
Verlag: TIM Resita
Sprache: Rumänisch
ISBN: 9789736965388

Istoricul si scriitorul Ionel Bota, director al Teatrului "Mihai Eminescu" din Oravita, este unul dintre cei mai dedicati cercetatori ai începuturilor feroviare din Banat, publicând recent lucrarea monografica "Istoria primelor cai ferate din sistemul feroviar al României. Oravita-Bazias, 1854; Oravita-Anina, 1863" (Editura TIM, 2024).

Cercetarile sale evidentiaza rolul crucial al regiunii Caras-Severin în modernizarea transportului european, subliniind urmatoarele repere istorice:

1. Linia Oravita - Bazias (1854)
Este considerata prima cale ferata construita pe actualul teritoriu al României.Inaugurarea:
Transportul de marfa (în special carbune de la Anina) a început la 20 august 1854, pe traseul Oravita - Iam - Iasenova - Vracevgai - Bazias.
Traficul de calatori: A fost deschis oficial la 1 noiembrie 1856, oferind o legatura vitala cu portul de la Dunare (Bazias) si, implicit, cu restul Imperiului Austriac.

Context local: Ionel Bota noteaza ca la prima cursa, dupa o slujba de sfintire în gara Oravita, trenul a plecat la ora 08:00 si a ajuns la Bazias la ora 14:00, având în componenta vagoane încarcate cu lemn si carbune pentru probe de randament.

2. Linia Oravita - Anina (1863)
Cunoscuta si sub numele de "Semmeringul banatean", aceasta este prima cale ferata montana din tara.

Dificultate tehnica:
Traseul de 33,4 km traverseaza un relief extrem de dificil, incluzând 14 tuneluri si numeroase viaducte.

Cronologie:
A intrat în folosinta pentru marfa la 15 decembrie 1863 si pentru persoane la 4 aprilie 1869.
Semnificatie:
Lucrarile au fost coordonate de inspectorul minier Joseph Dullnig si au început înca din 1846, fiind suspendate temporar din cauza evenimentelor de la 1848.

Contributia autorului Ionel Bota nu trateaza aceste linii doar ca simple infrastructuri tehnice, ci ca piloni ai civilizatiei si modernitatii în Banatul Montan. Lucrarile sale detaliaza efortul ingineresc, impactul economic asupra minelor din Anina si contextul social al epocii, bazându-se pe documente de arhiva oravitene si rapoarte de calatorie istorice.

0 Shares Tweet0 Pins