skip to content

< voriger Artikel   nächster Artikel >

Securitatea (1948-1989). Monografie. Vol. I

Securitatea (1948-1989). Monografie. Vol. I

Preis pro Stück:
Lei 59 / € 19,90
Inkl. Mwst.: 5% (Lei) / 7% (EUR)
zzgl. Versandkosten

bestellbar

Kategorie: Bücher
Seiten / Format: 477 S.; Hardcover/Pappeinband
Erscheinungsjahr: 2016
Verlag: Cetatea de Scaun
Sprache: Rumänisch
ISBN: 7860653735703

In mod firesc, modelul adoptat în august 1948 pentru serviciul de securitate al regimului comunist din România a fost cel sovietic. Nici nu putea fi altfel, câta vreme obiectivele ideologice erau similare, iar suportul logistic, consilierea de specialitate, precum si unele cadre de nadejde, veneau tot din Uniunea Sovietica. În plus, activitatea organelor similare din Est se dovedise a fi una de succes, asigurând, în conditii extrem de dificile, triumful partidului bolsevic si mentinerea sub ascultare a unei populatii imense, disipata pe un teritoriu la fel de imens. De asemenea, penetrarea informativa a Occidentului, în timpul si imediat dupa Al Doilea Razboi Mondial, a fost una de amploare. Era evident ca novicii români aveau ce învata de la maestrii sovietici!
Mentinut cu duritate într-o stare de totala obedienta fata de factorul politic, aparatul de securitate a fost pus în incapacitatea organica de a evolua în directia profesionalizarii si transformarii într-un veritabil serviciu de informatii. Conceputa de catre liderii regimului drept „sabia si scutul" Partidului, Securitatea a fost nevoita sa-si înscrie activitatea pe anumite linii de forta recognoscibile pe parcursul întregii sale existente. Astfel, marile „dosare-problema" din sectorul specific politiei politice ramân aceleasi timp de patru decenii: „Fostele partide politice burgheze", „Miscarea Legionara", „Culte – Secte", „Tineret studios", „Justitia", „Contrainformatii militare", „Presa – Tiparituri", „Nationalism – iredentism", „Emigratie dusmanoasa".
De aici a decurs, în buna masura, si imposibilitatea Securitatii de a se achita de sarcinile trasate de partid. Ambitia de „a sti tot", de a nu lasa „neacoperit" nici un segment al existentei sociale, ambitie specifica oricarui regim totalitar, a condus la dispersarea fortelor si la o estompare a amenintarilor veritabile, pierdute printre fapte anodine, lipsite de orice semnificatie politica.